Două dezechilibre (reprezentate aici cu săgeţi) pot avea acelaşi modul, să fie însă defazate reciproc cu exact 180 grade în ceea ce priveşte poziţia unghiulară. Această repartiţie a dezechilibrului nu mai poate fi constatată prin supunerea la pendulare, rotorul nu se mai opreşte într-o poziţie definită de repaos. Rotorul în rotaţie fulează în jurul axei sale verticale (perpendiculară pe axa de rotaţie), deoarece cele două dezechilibre exercită un cuplu. De aceea, acest gen de dezechilibru este numit dezechilibru de cuplu.
Pentru corecţia dezechilibrului de cuplu este necesar un moment de contracarare, adică de două mase excentrice la fel de mari, care să fie dispuse, corespunzător dezechilibrelor iniţiale, în cele două planuri de compensare, defazat cu 180 de grade. De dezechilibrele de cuplu trebuie să se ţină seama mai ales la rotoare lungueţe în formă de tambur. Pentru echilibrare se pretează aşadar în special maşinile de echilibrat orizontale.